Spitalul Marianei
Fotografie 1 Am ajuns azi, fără să ştiu ce avea să-mi vadă ochiu’, într-un spital dintr-o capitală europeană. Beleaua dracu’, de la intrare am scos aparatu’ foto, luat tocmai că nu anticipam nimic din ce aveam să văd. În spital nu e voie să faci fotografii. Serios? Nu mai spune. Poze pot face? La intrare m-a şocat o batrână care dormea, învelită cu o pătură, pe banca de lângă intrarea în centrul medical. În clădire sigur s-ar fi găsit un loc pentru un suflet bătut de ploi şi prea amorţit de frig pentru a mai tremura sub teroarea gradelor în minus ce apar noaptea. Oare nu o fi observat nimeni? Unde să fi umblat bodyguarzii care păzesc bolnavii, plătitori de taxe, care zac internaţi? Unde erau acei barbaţi, pe a căror geacă scrie „SECURITY”, care atunci când intri neînsoţit de un doctor, te ia de la uşă arătându-ţi parcul spitalului în care poţi face nenumărate plimbări. Pe doctori nu îi poţi acuza. Ei îşi văd de urgenţe. Totuşi o asistentă putea să fie chemată să vadă ce e cu bătrâna care, dacă ar fi murit de frig, ar fi ajuns într-o cutie de fier gri-metalizat cu eticheta: „Neidentificat”. Cu riscul de a fi alergat, cum am mai fost, am facut câteva fotografii. Lăsând în urmă bătrâna, am intrat în spital însoţind pe cineva. Odată ajuns la etajul 3, am lăsat persoana însoţită să aştepte şi am plecat spre parter să beau o cafea. Până la automatul de cafea, care era undeva în aripa cealaltă, am verificat intuitiv toaleta.Am intrat sigur pe mine că voi găsi o toaletă spalată cu spirt dupa fiecare utilizare. Caca maca! Asta am găsit acolo. După ce că modelul cafeniu era acelaşi de acum 3 săptamâni, când am trecut pe acolo ultima dată, mai apăruse şi o seringă acolo. Mie asta îmi indică că (nu e greşeală, doar cacofonie) cineva a fost acolo, a văzut şi a spus că să cureţe altcineva. „Altcineva” era, cred eu, în vacanţă.Foto WC Spital (click aici) Ştiu sigur că era nespălat. Data trecută era la fel. Dă-o-n… problema calului de treabă! Ajungi acolo cu buba, pleci cu buba rezolvată şi primeşti bonus hepatita că parcă-ţi zâmbeşte toată lumea gen: „te mai aşteptăm”. Aşa-i politicos să spui.
Îmi iau cafeaua şi ajung la lift. La lift era lumea la coadă ca la „ia kilul de sănătate”. Încăpăţânat, m-am gândit că aş fi fost operat şi nu puteam urca scările. Observ, căutând un coş de gunoi, un alt lift în camera alăturată. Acolo: trei oameni şi atât. Vine liftul, urc în el şi na belea să vezi. Liftiera ne spune că „acesta este lift pentru urgenţe şi cadre, nu pentru civili nenică”. Ai dracu’ ăştia cu summitu lor. Pesemne că liftiera era SRI sau ceva de genu’ ăsta. La cât de înţepat vorbea cred că avea şi grad. Odată ajuns sus, dau de altă nebună, care ţipa la cei aflaţi în aşteptare: „Ieşi de aici! La parter! Nu înţelegi? Ieşi!”. Mă gândeam iniţial să-i împărtăşesc vastele învăţăminte pe care le am în arta mahalalelor. I-am răspuns, în timp ce întindeam mâna pe clanţă să ies spre scări, că cel mai deştept cedează. Veche da’ bună vorbă. Întrebat cum adică, am răspuns cu zâmbetul pe buze că adică plec. Ea a înţeles, cred eu, că-s prost şi ea deşteaptă. Aşa o fi. Chit că plictisesc, voi continua cu povestea de la patrer, unde am ajuns cu persoana însoţită de mine. Trebuia să-şi scoată firele de la operaţie. Pe uşa aia scria: Chirurgie Generală. Lângă, o cutie de carton, plină de sticlă, var şi praf, parcă abia aştepta să contamineze pe cineva. Dacă se tăia cineva în sticla rezemată de cutie, ar fi dat vina unul pe altul până dădeau afară un Security d’ăla. Doctorii sunt nevinovaţi. Cu anesteziştii e mai greu. Se mai întâmplă să mai găseşti unul care să-ţi spună că: „ori te adorm eu, ori te adoarme Dumnezeu”.Gunoaie langa usa de la “Chirurgie Generala”. (click aici)
Una peste alta, asta este situaţia. Cum ar fi, în loc să ne înghesuim cu acuze, să punem mâna să facem ceva? Să facem ceva concret! La plecare, am trecut şi pe la Mariana care încă îşi face degetele cu ojă. Pentru că fiecare-i cu treaba lui. Mariana, în inocenţa ei se dă cu oja pe toată mâna, oamenii care au puterea de a face un dram de bine închid ochii. Parlamentarii, deputaţii, primarii, senatorii nu au alte afaceri decât conducerea corectă a ţării, iar noi… Noi, asemeni Marianei, nu avem nici o altă grijă în afară de noi înşine.Fotografie Mariana. (click aici)